„Ca fiinţă creativă şi distructivă, dacă omul ar avea deplina înţelegere a Adevărului Absolut, după un timp i-ar perturba perfecţiunea pentru a reinventa absolutul propriilor sale iluzii.
Resursele insatisfacţiilor omeneşti sunt nelimitate, iar noi i-am spus progres impactului insatisfacţiilor cu voinţa.
Ultima formă de ignoranţă în care mă simt dezvinovăţit este de a nu-i înţelege civilizaţiei evoluţia spre progres atâta vreme cât pătrunderea în tainele fenomenelor şi ale materiei este direct proporţională cu regresul fiinţei umane.”
Ion Ţugui – Sufletul între teroare şi sublim
Sursă foto:
