Aici e loc destul pentru tot ce putea să fie orice zi. În acest loc încap infinite trăiri depline. Într-un colț stă așezată dreptatea – e aproape invizibilă, căci nimic nu e mai prejos, iar deasupra e doar cerul. Aici, arta de a trăi e unica știință. Aici nu e loc de cuvinte.
Actorul Casian Junescu are nevoie de sprijinul nostru. Talentul lui a demisionat la naștere, fiind înlocuit în funcție de complexul lui Euțip. Deși complexul este foarte vocal și își dă interesul să fie cât mai prezent în viața lui Casian, din păcate nu este o influență tocmai pozitivă, spectatorii râd la drame și plâng la comediile în care joacă distinsul om de hartă. Cea mai reprezentativă operă a sa este chiar marea reușită de a se distinge de o hartă care nu avea nici măcar formă de corp uman. Cu toate acestea, bilanțul victimelor sale este absolut sfâșietor, aproape toți cei care i-au urmărit prestațiile s-au îmbolnăvit de jenatită cronică și, chiar și după aplicarea tratamentului, pacienții riscă o recidivă chiar și numai dacă-i aud numele. Asociația Sprijin pentru Suferinzii de ei Înșiși a sponsorizat apariția cuvântului ”aproape”, poziționat înainte de cuvântul toți, pentru ca nici chiar ”toți cei care i-au urmărit prestațiile„ să nu sufere atât de mult pe cât o face el, din cauze oarecum diferite. Ce-i drept, Casian are totuși un admirator, pe acrita Pocina Cuifac. Dânsa a avut amabilitatea de a ne vorbi despre complexitatea artistică a lui Casian Junescu: ”Tot timpul am fost fascinată de capacitățile lui Casi, chiar eu l-am încurajat să devină și scenarist și s-a dovedit a fi un succes total. Chiar și acum scenele pe care le-a cărat de-a lungul timpului sunt în stare bună de funcționare. Când s-a făcut autor a fost cel mai amuzant, toți credeau că strigă ”ajutor, ajutor!”, a fost pur și simplu hilarios. Însă consistența capacităților lui iese la suprafață când se deghizează în regizor, atunci calitățile lui de autor și actor intră în scenă și nu se mai opresc: se dezlănțuie însușiri nemaiîntâlnite, primește roluri mari, joacă premiere de trei ori, o nebunie”.
Facem un apel umanitar către toți oamenii de bine: donați în contul lui Casian Junescu câteva aplauze, pot fi realizate chiar și cu o mână, important este să fie reale, pe cele de pe banda audio le-a învățat pe de rost.
În cadrul congresului de la Maifâs, specialiștii în specialiști s-au întâlnit pentru a discuta problematici de interes major. Prima pe ordinea de zi a fost dezbaterea privind obligația tuturor ființelor de a exista numai conform normelor impuse de Societatea de Liber Consimțământ Silit. Potrivit reprezentanților acesteia, ființele nu au capacitatea necesară de a trăi fără acordul entității mai sus menționate. ”Este absurd ca oamenii să creadă că pot să gândească pe cont propriu, după cum bine știm cugetul nu este statornic defel, el umblă fără încetare și există pericolul iminent să ostenească. De aceea, organizația noastră non-poftit vine în sprijinul oamenilor care nu l-au cerut, ținându-le gândul în frâu, ca nu cumva să ajungă pe cine știe unde și să se piardă. Au existat cazuri în care gândul a întrecut orice limită iar ofițerii de la vamă au acționat imediat și l-au trimis în judecată sub acuzația de pătrundere fără drept pe proprietate privată de libertate. Noi urmărim ca astfel de cazuri să fie izolate, gândul nu poate să umble pe nicăieri fără un act de indentitate și un număr de înregistrare, ca mai apoi să fie verificat în baza de date. Dacă nu corespunde nici unei descrieri ar trebui să-și petreacă tot restul vieții în Centrul de Respingere Constantă”, ne-a declarat profesorul doctor Teorian Neconcludescu Dezmăț. Membrii Comitetului de Numire a Celor Pricepuți și-au exprimat îngrijorarea într-un mod profund, afundându-se până la brâu în sudoarea oamenilor muncii. ”Această tehnică de relaxare ne permite să identificăm pericolele care-i pasc pe cei care nu constată inexistența lor. Din cercetările noastre reiese că șaptezeci și patru la sută dintr-un total necunoscut de subiecți sunt expuși la primejdii pe care nu le-ar fi întâlnit niciodată cu ochii deschiși. De aceea, am identificat un număr de multiple soluții, printre care confecționarea de paie de publică folosință în vederea observării cu ceafa a bârnei din ochiul altuia. Această anagramă a binecunoscutei zicale ne-a fost dezvăluită de marele răstălmăciitor Mucea Copertescu. Bineînțeles că paiele au fost importate din Statele Uimite ale Alergicii, tehnologia fiind atât de avansată că s-a lăsat pe sine în urmă. E groaznic să nu poți deschide ochii de teamă să nu afli că ești un speriat ce nu s-a văzut”, ne-a comunicat în mod oficial și răscolit de îngrijorare Grijulian Generoseptici Nemaiputescu, inspector de nemaivăzute în cadrul Institutului de Prevenire a Răspândirii de Logică.
Autoritatea de Asediu a obținut toate aprobările necesare pentru implementarea proiectului Un pai pentru fiecare chior, asigurându-se că normele ecologice au fost îndeplinite. Achiziționarea paielor s-a făcut din fondul public, iar plata eșalonată a datoriei rezultată din acest proiect atât de necesar nu este importantă pentru actualii cetățeni ai țării, debitorii nefiind nici măcar prezenți în planul de extindere a familiei.
Sursă foto:
laizvor.com 