O pereche de mustăți se ridică de prin rouă
Și cu-n salt de voie bună iute-și captură vânatul,
O umbră de pătlăgică pe care-o purtase vântul
Ca pe-un șoarece de câmp îmbrăcat în haină nouă.
Deodată se ivește Ghemotoc cel iscusit:
– Peticel, ce faci acolo, prinzi un pui de mi-se-pare?
Însă micul vânător se zgâi puțin pripit
Și-i răspunse c-o-ntrebare.
Ceasul mai de la amiază îi găsi în căutări,
Cică se afla prin preajmă, așezat la loc ferit,
Sâmburele de-adevăr copt în coajă de răbdări,
Pe care în miez de noapte graba l-a acoperit
Cu trei bănuieli venite din ținutul necinstit.
– Frățioare, dă-te-aproape, cred că simțul i-a luat urma,
Văd c-atunci când nu-i de joacă puțini în teren mai mișcă,
– Cum, ce-ai zis, un ghem de frișcă?
– Ei, aiurea-ți zboară mintea, ia de-nfige-o gheară aicea,
Sui-te cât s-arunci privirea mai la țintă ca alicea.
Haide, spune, vezi un pâlc de rochița rândunicii?
– Parc-ar fi un peisaj din poveștile bunicii.
Mai pe seară, tam-nisam, un vioi fir de răcoare
Se dădea de-a rostogolul printre două mustăcioare.
– Nu e vremea pentru joacă, îi zise-n treacăt Peticel,
Ia un loc în dud, pe-o frunză, odihnește-te nițel.
Peticel, dragul de el, se afla acum la masă
Rumega un înțeles gros cât un cotor de varză.
Surse foto:


Am un ,,Trei” care seamănă leit cu acesta și căruia i se potrivesc și aceste frumușele versuri! Are două cărți preferate chiar, fiindcă adesea sare pa rafturile bibliotecii, le împinge jos pe cele două, după care se joacă, în toate chipurile, cu acestea!
LikeLiked by 1 person
Să-ți trăiască jucăușul! Am și eu acasă trei zglobii la propriu și-s o prezență de o adevărată încântare. Chiar și cele adulte și-au păstrat bucuria jocului. Cât despre aplecarea spre lectură a motănelului tău, aș putea avea trei cuvinte, dar am cinci: poate se-apucă de scris. 🙂
LikeLiked by 1 person