Toamna revarsă culori peste viaţă. Un pictor mai iscusit şi mai harnic nu se putea găsi. Un tablou se aşterne la fiecare pas, iar în fiecare zi acelaşi peisaj se recompune într-o imagine la fel de unitară. Pânza pe care pictează toamna trăieşte, se modelează după cum o inspiră norii. Norii sunt un fel de olărit divin, dar toamna ei se grăbesc să lase cerul liber. Eleganta doamnă intră pe cărarea unei noi zile însoţită de parfumul zorilor. Toamna toate frunzele zboară, pământul este reîmblânzit de umezeală şi gâzele ne arată că grija zilei de mâine e doar o scuză pentru a nu trăi prezentul. Acum avem şansa de a vedea eternitatea în coborârea lină a unei frunze. Doamnă Toamnă, aminteşte-ne de câte ori poţi că viaţa e o clipă retrăită în infinite feluri; veşmintele tale sunt făcute dintr-un fir de poveste care ajunge până în rai. Când tu apari, stelele de pe cer vin ziua printre noi, ne luminează sufletul să vedem că avem destul loc în el pentru toate câte există.
Brumă, tu, suflu de iarnă, soare cald voios pe boltă, frunze verzi de primăvară… toamna, patru anotimpuri pe-o vestă multicoloră.
Mulţumim doamnei Nancy Vâjâianu pentru fotografie.
