Sunt nebun după tine – bine, și în fața ta, și în lateral, dar mai ales de-a dreptul. Aș fi nebun și dedesubtul tău, însă nu am primit aprobare pentru a săpa atât de adânc în inima-mi plină de tine. Te știu de când căutam să mă cunosc, totdeauna mi-ai fost alături. Uite, m-am așezat în gem de caise, în genunchi era prea convențional. De ce crezi că apari în toate poeziile mele? Niciodată n-am scris pe vreo foaie fără să te adaug și pe tine. Știi, nu știu ce m-aș face fără tine, probabil arheolog; aș dezgropa trecutul și l-aș reface bucățică cu bucățică doar ca să-ți semene leit. Iată, imaginea unei lumi perfecte! Am închiriat aleea asta ca să-mi pot exprima sentimentele în intimitate. Peste tot pe unde mă duc lumea mă-ntreabă de tine, cum să nu te prețuiesc mai mult decât viața însăși? M-am gândit bine, numai cu tine pot merge peste tot și tot timpul fără să mă plictisesc.
Și după ce-i spun toate astea voi porni curcubeul electric. Am repetat de patruzeci și patru de ori și acum o știu pe dinafară.
– Ce ziceți, domnule primar, am șanse să spună da?
– Cu toate că cererea în căsătorie e o certă declarație de dragoste, mă tem că este imposibil să te căsătorești cu numele dumitale.
– Ia te uită grozăvie!? Da’ cum vine asta? În lumea în care oricine poate pretinde dreptul de forma un cuplu și cu o verandă, dacă așa consideră că simte, dumneata îmi negi dreptul la fericire?
– Nici pe departe, domnule. Însă nu te poți căsători cu numele dumitale.
– De ce, dacă e tot ce-mi doresc?
– Pentru că ești deja căsătorit. Sfârșește pe cale amiabilă căsătoria încheiată acum opt ani și apoi te poți prezenta la mine.
– Asta e peste poate, nu mi-a călcat niciodată strâmb, ne-am înțeles nemaipomenit în toți acești ani.
– Și-atunci, de ce vrei să te recăsătorești, și mai cu seamă de ce cu propriul nume?
– Of, mă face să fiu convins că exist, să mă simt special.
– Bine-bine, dar dumneata ai un nume atât de comun.
– Nu asta e important, ci faptul că e al meu.
– Să zicem că aș putea încerca să te înțeleg, dar în privința căsătoriei nu pot face nimic până când nu vei deveni singur din punct de vedere civil. Trebuie să desfaci căsătoria încheiată cu doamna Mimi și asta e tot.
– Doamna? Dar nu e o femeie.
– E un bărbat? Dar cum a fost posibilă una ca asta?
– Nu, nici măcar. E vorba amorul propriu, așa-l alint eu: Mimi.

🙂
LikeLiked by 1 person
Pe-al meu îl cheamă Ioio 😊
LikeLiked by 1 person
Potrivit nume, pariez că e un simpatic. 🙂
LikeLiked by 1 person
Numai când vrea el 😉
LikeLiked by 1 person
🙂
LikeLike
Pfuuu, ce întorsătură a luat textul, nu mă aşteptam.
Sunt încurcată acum. Văd că şi Ana are nume pentru el. Eu n-am. E musai să mă mobilizez să găsesc un nume.
LikeLike
Al meu s-a dat admirator secret, m-a pus pe jar ceva vreme, apoi flacăra dintre noi s-a stins și ne-am purtat cu răceală unul față de celălalt.
LikeLike
Ba mă așteptam. Un balivernator expert ar găsi pesemne unul mai bun, dar Ursitei tale io cred că nu poți să-i spui decât Da-da.
LikeLiked by 1 person
Frumos, am simțit că m-ai sucit la 90 de grade și apoi la 180, dacă pot spune așa. Nu mă așteptam la finalul acesta. 🙂
LikeLiked by 1 person
Mă bucur că am reușit să creez puțin suspans și un pic de surprindere. Mulțumesc.
LikeLiked by 1 person