Bătrânul măr încă rodește,

Căci prin tulpină rostul vieții sale trece,

Și înflorirea lui firescul îl hrănește

Dintr-un pământ unit cu suflul dimineții

Ce modelează-mbrățișări din roua rece.

 

Așa arat-un prunc nedoborât al vieții,

Furtunile în el cioplit-au neclintirea,

Cu fruntea sus și brațul doborât,

S-a înălțat ca ruga ce tocește piatra de mormânt,

Trăindu-și în deplinătate dăruirea.

 

Așa se-alege soiul bun,

Dintr-o măsur-a traiului curat

Și-a dăruirii până peste poate,

Dintr-o lăsare-a sinelui în colț uitat

Și o iubire ce cuprinde tot și toate.

 

Cu mulțumiri doamnei Melania Dima pentru fotografie și inspirație.

 

Sursă foto:

https://bit.ly/2BjWg8z