Lomped Lingușorian e actor de prima mână. Prima mână întinsă spre a cerși talent. În acest teatru al iluziilor, i s-a dat fabricat și lui imaginea de actor priceput. El poate considera că nu l-a costat mult, noi putem deduce că n-a meritat. Lomped e atât de bucuros că apare pe afișe, încât și-ar mai trage niște fețe peste cele pe care le are deja ca să fie distribuit în toate rolurile. Zice că s-a dedicat scenei, dar se pretează la jocuri de culise. Din păcate pentru el, nici acolo nu strălucește. Cineva l-a zărit la coadă la toaletă și l-a numit oportunist – probabil că persoana în cauză a considerat că-n acel loc avea ocazia să vadă cum arată mâinile curate. Drama e că a ajuns să creadă și el că e talentat. Cine-l vede jucând și nu-l compară cu o piatră care încearcă să recite cu trăire o poezie e cel mult indulgent. Bine că Lomped încă n-a îndrăznit să predea și cursuri de teatru, căci ar fi fost necesar să se creeze și un post de sufleor de profesor. Într-o zi, pe când se holba la propria figură într-o vitrină, Lomped a avut o revelație: a constatat că are față de logo. De-atunci se vinde pe unde apucă.